Declarație șocantă a primarului Emil Boc: „Consiliul Local face cultura în Cluj Napoca”. Replica USR: Ați picat examenul adevărului!

Reprezentanții sectorului cultural din Cluj-Napoca au depus ieri la Primărie o petiție prin care solicită ca propunerea de regulament pentru finanțarea culturii în baza legii OG51/1998, depusă de USR, în urma consultării cu artiștii clujeni, să intre în dezbatere publică.

Printre semnatarii scrisorii de susținere a finanțării culturii pe OG51/1998 se numără instituții de cultură importante din Cluj Napoca, precum Centrul Cultural Clujean, Festivalul Internațional de Film Transilvania (prin Tudor Giurgiu și Cristian Hordilă), Opera Națională Română, Teatrul Maghiar de Stat (prin Tompa Gabor), Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Filarmonica de Stat, Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Național Lucian Blaga.

Regulamentul are ca scop susținerea producătorilor culturali locali, prin trecerea finanțării în baza OG51, lege specială a culturii, ce asigură transparentizarea și depolitizarea procedurii de selecție a proiectelor culturale și prevede multianualitatea bugetării și crearea altor instrumente de susținere, precum rezidențele artistice și bursele de creație, astfel încât Cluj-Napoca să aibă în continuare o viață culturală dinamică.

Artiștii clujeni au participat și la ședința de Consiliu Local de luni pentru a explica direct primarului Emil Boc de ce cultura locală are nevoie de acest regulament depus de lidera grupului consilierilor USR, Alexandra Oană, în decembrie. Nu mică le-a fost surpriza când Emil Boc i-a întâmpinat cu jigniri, insinuări și afirmații șocante.

În ultima categorie se încadrează declarația primarului Emil Boc din care rezultă, nici mai mult, nici mai puțin, că, de fapt, consilierii locali fac cultura în Cluj Napoca, nu artiștii:

„Vorbiți de politizare. Acest Consiliu Local pe care îl criticați a făcut ceea ce sunteți voi astăzi. Acești consilieri locali pe care-i huliți și despre care spuneți că sunt incompetenți, că sunt ingineri, ăștia au făcut cultura din Cluj, până la urmă, prin deciziile lor. Da. Așa că v-aș ruga să aveți respect față de ei pentru că ei au creat ceea ce este astăzi la Cluj”, a afirmat Emil Boc spre stupoarea sălii.

Nicoleta Braniște, manager cultural, curator și lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teatru și Film, și-a exprimat îngrijorarea legată de finanțarea culturii în Cluj. A menționat că a scris o teză de doctorat analizând dinamica scenei culturale din Cluj între 2009 și 2019 și a identificat ca problemă majoră finanțarea pe baza Legii 350, o lege depășită. A solicitat ca regulamentul depus în decembrie, care prevede aplicarea Ordonanței de Guvern 51 pentru finanțarea proiectelor culturale, să intre în consultare publică. Argumentele sale pentru această schimbare includ transparența și implicarea profesioniștilor în procesul de selecție, în contrast cu sistemul actual bazat pe Legea 350, care, în opinia sa, nu implică specialiști în cultură în comisia de selecție.

Lorand Maxim, regizor de teatru și manager al Fundației Tranzit, a reiterat solicitarea de a trece la Ordonanța de Guvern 51, o cerere veche de ani de zile, căreia Emil Boc i-a răspuns favorabil încă din 2020, dar nu s-a întâmplat nimic. A menționat că există un consens în sectorul cultural pentru această schimbare, evidențiat de semnăturile a peste 50 de organizații din domeniul cultural. Maxim a subliniat urgența de a pune regulamentul în consultare publică pentru a permite îmbunătățiri și ajustări de către specialiști și comunitatea culturală. Criticile sale s-au axat pe lipsa de acțiune din partea administrației locale în adoptarea noului cadru legal, care ar oferi mai multă transparență și eficiență în finanțarea culturii.

Replica lui Emil Boc nu s-a lăsat așteptată. Deși punctele de vedere au fost exprimate clar și politicos, primarul orașului Cluj-Napoca le-a reproșat reprezentanților sectorului cultural că fac teatru: „Nu facem teatru în orice situație. Teatrul, totuși, are locul lui pe scenă, nu în piața publică”.

Emil Boc a luat ca țintă și consilierii USR, care au realizat propunerea de regulament pe care Primăria nu a fost în stare să o facă timp de 4 ani de zile.

Lorand Maxim a intervenit pentru a expune manevrele pe care le face Emil Boc pentru a nu supune dezbaterii publice regulamentul USR: „Nu sunt obișnuit cu acest gen de manevre. Altă manevră este să vă focusați vendeta personală, pe Szakacs Istvan, să mutați discuția la Școala Ardeleană, la USR și PNL. Toate acestea nu sunt subiectul acestei discuții care există de mult mai mult timp și a fost purtată prin nenumărate scrisori și solicitări”.

Concluzia a tras-o Alexandra Oană: „Știți, domnule primar, ce este mai important pentru exercițiul democratic decât să vorbim pe rând? Să vorbim onest și să spunem adevărul! Dumneavoastră astăzi ați picat acest examen”.

În acest context, USR consideră că este inacceptabil ca răspunsul la o solicitare atât de importantă pentru dezvoltarea culturală a Clujului să fie întâmpinat cu jigniri și lipsă de considerație. Cultura este coloana vertebrală pentru o comunitate și merită să fie susținută printr-un cadru financiar transparent și echitabil, care să valorizeze meritocrația și profesionalismul.

Facem din nou apel la Primăria Cluj-Napoca să trateze cu seriozitate și respect cererile sectorului cultural și să pună în dezbatere publică noul regulament, asigurând un proces deschis de îmbunătățire și adaptare la nevoile reale ale comunității culturale din Cluj.

Este timpul ca primarul orașului Cluj-Napoca să intre în dialog cu cetățenii, cu artiștii locali, cu societatea civilă, cu toate partidele politice, și să nu mai răspundă la problemele sectorului cultural și la critici cu jigniri. Clujul are nevoie de acest dialog care să consolideze poziția orașului nostru ca lider cultural în România și în Europa.