Vasile Dîncu cere o finanțare europeană dedicată pentru securitatea Mării Negre și a Dunării de Jos

Prof.univ.dr. Vasile Dîncu, raportor alternativ al grupului S&D pentru raportul privind revizuirea Strategiei Uniunii Europene pentru Marea Neagră, susține că România și Bulgaria au nevoie de sprijin european proporțional cu responsabilitățile de securitate pe care le asumă în regiune.

Printre propunerile sale se numără crearea unei componente distincte de finanțare pentru Marea Neagră și Dunărea de Jos, consolidarea supravegherii maritime și protejarea infrastructurii critice.

Demersul are loc într-un moment în care securitatea regiunii se află din nou pe agenda instituțiilor europene. La București, pe 9 noiembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat alocarea a 50 de milioane de euro pentru accelerarea hubului de securitate maritimă dezvoltat de România și Bulgaria, precum și alte 10 milioane de euro pentru capacitatea României de căutare și salvare.

Opt priorități propuse de Vasile Dîncu în Parlamentul European

În Parlamentul European se lucrează la raportul privind revizuirea Strategiei UE pentru Marea Neagră, prezentată în mai 2025. Raportorul principal este Helmut Brandstätter, din grupul Renew Europe, iar documentul va formula recomandări adresate Consiliului, Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe.

În calitate de raportor alternativ al grupului S&D, Vasile Dîncu și-a prezentat pozițiile în cadrul reuniunii grupului de lucru și al Comisiei pentru afaceri externe (AFET).

Propunerile sale vizează opt direcții:

• recunoașterea Mării Negre drept prioritate permanentă pentru securitatea europeană;
• consolidarea securității maritime și a capacității de apărare;
• independența energetică și protejarea infrastructurii critice;
• conectivitatea transporturilor și protejarea exporturilor agricole ale Ucrainei;
• protecția mediului și reziliența economică a zonelor de coastă;
• combaterea amenințărilor hibride și susținerea stabilității Republicii Moldova;
• participarea la cooperarea industrială europeană în domeniul apărării;
• finanțare europeană dedicată și o distribuire mai echitabilă a resurselor.

Vasile Dîncu propune un mecanism de finanțare adaptat riscurilor din regiune

Una dintre principalele propuneri ale europarlamentarului este introducerea unei componente de finanțare identificabile pentru Marea Neagră și Dunărea de Jos.

În viziunea sa, distribuirea fondurilor ar trebui să ia în calcul nivelul de expunere la riscuri, costurile suplimentare generate de infrastructura necesară securității și capacitatea fiscală a comunităților afectate.

România și Bulgaria protejează rute maritime, porturi, infrastructuri energetice și legături de transport importante nu doar pentru economiile lor, ci și pentru interesele întregii Uniuni Europene. Din acest motiv, consideră Vasile Dîncu, responsabilitățile asumate de cele două state trebuie susținute prin resurse europene proporționale.

Europarlamentarul atrage atenția și asupra efectelor pe care obligațiile suplimentare de securitate le pot avea asupra bugetelor locale. În unele comunități, aceste cheltuieli pot reduce fondurile disponibile pentru servicii publice și dezvoltare, iar politica europeană ar trebui să prevină asemenea dezechilibre.

Supraveghere maritimă și protejarea infrastructurii critice

Vasile Dîncu susține operaționalizarea rapidă a hubului de securitate maritimă, dezvoltarea supravegherii în regiune și consolidarea capacităților de detectare a dronelor.

Pe lista măsurilor propuse se mai află cooperarea pentru combaterea minelor, protejarea infrastructurilor energetice și de transport și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice europene, în complementaritate cu NATO.

Europarlamentarul consideră că securitatea nu trebuie privită exclusiv prin prisma echipamentelor și a capacităților de apărare. Comunitățile expuse trebuie să dispună de sisteme de avertizare accesibile, planuri de adăpostire și evacuare, capacitate medicală și soluții pentru menținerea serviciilor esențiale în situații de criză.

Totodată, propune facilitarea accesului companiilor, șantierelor navale și centrelor de cercetare din România și Bulgaria la proiecte europene din domeniul apărării, supravegherii maritime și tehnologiilor antidronă.

Avertismentele privind securitatea Mării Negre nu sunt noi

În argumentația sa, Vasile Dîncu subliniază că instabilitatea din regiune nu a început odată cu invazia rusă pe scară largă din februarie 2022.

Situațiile din Transnistria, conflictele din Georgia, anexarea ilegală a Crimeei și războiul din estul Ucrainei ar fi trebuit să determine Uniunea Europeană să mențină o politică de securitate consecventă în regiune.

Europarlamentarul a inclus această perspectivă în amendamentele sale, insistând asupra importanței memoriei instituționale. În lipsa unei abordări constante, avertizează acesta, Europa riscă să trateze fiecare nouă escaladare ca pe o surpriză și să improvizeze răspunsuri la amenințări cunoscute de mult timp.

De la angajamente politice la măsuri care pot fi verificate

Pentru Vasile Dîncu, anunțurile făcute la București și activitatea din Parlamentul European trebuie să se concretizeze printr-un calendar clar, finanțare disponibilă, echipamente funcționale și personal pregătit.

Securitatea Mării Negre și a Dunării de Jos nu poate rămâne doar o temă de strategie europeană, ci trebuie să se reflecte în protecția efectivă a oamenilor, a infrastructurii și a activităților economice din regiune.

În opinia europarlamentarului, solidaritatea europeană trebuie măsurată prin capacitatea Uniunii de a sprijini statele și comunitățile care protejează interese strategice comune.