Digital Fairness Act: cât de ușor putem spune „nu” în mediul online? Vasile Dîncu cere reguli împotriva manipulării consumatorilor

Cât de simplu este să refuzi o ofertă online sau să renunți la un abonament pentru care nu mai vrei să plătești? Pentru eurodeputatul Vasile Dîncu, răspunsul la această întrebare ar trebui să devină unul dintre criteriile esențiale ale viitoarei legislații europene privind echitatea digitală.

Prof.univ.dr. Vasile Dîncu susține că libertatea de alegere a consumatorilor nu trebuie să existe doar pe hârtie, ci să fie respectată și prin modul în care sunt construite platformele și serviciile digitale.

Poziția sa vine în contextul propunerii Digital Fairness Act, prezentată de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2026. Proiectul urmărește să limiteze practicile comerciale online care influențează sau manipulează deciziile utilizatorilor și urmează să fie negociat de Parlamentul European și Consiliul UE.

Abonamente ușor de activat, dar greu de anulat

Una dintre problemele asupra cărora atrage atenția Vasile Dîncu este diferența dintre ușurința cu care un utilizator poate cumpăra un serviciu și dificultatea pe care o întâmpină atunci când vrea să renunțe la el.

În mediul online, activarea unui abonament poate dura doar câteva secunde. Anularea lui poate presupune însă parcurgerea mai multor pagini, confirmări repetate și oferte menite să determine clientul să se răzgândească.

Eurodeputatul consideră că viitoarele reguli trebuie să garanteze că refuzul unei oferte sau încetarea unui contract nu devin operațiuni complicate, prin care utilizatorul este supus unor presiuni suplimentare.

Ce practici ar putea fi limitate prin Digital Fairness Act

Propunerea Comisiei Europene vizează mai multe tipuri de practici întâlnite în comerțul și serviciile digitale. Printre acestea se numără așa-numitele dark patterns, adică elemente de design care influențează deciziile utilizatorilor și îi pot determina să facă alegeri pe care nu le-ar fi făcut în alte condiții.

Exemplele includ mesaje false despre stocuri aproape epuizate, oferte prezentate ca fiind disponibile doar pentru o perioadă foarte scurtă sau opțiuni suplimentare deja selectate, care încurajează cheltuieli nedorite.

Proiectul urmărește și limitarea designului adictiv, a personalizării comerciale care exploatează vulnerabilitățile consumatorilor, precum și creșterea transparenței în privința prețurilor și a publicității realizate de influenceri.

Pentru abonamente, sunt vizate probleme precum reînnoirea automată, transformarea perioadelor de probă gratuite în servicii contra cost și obstacolele întâmpinate la anularea contractelor.

Dîncu cere acces la probe și reguli aplicabile

Dincolo de simplificarea opțiunilor de refuz și anulare, Vasile Dîncu insistă asupra necesității ca utilizatorii să poată avea acces la probe atunci când consideră că drepturile le-au fost încălcate.

Eurodeputatul susține că protecția consumatorilor nu trebuie să depindă exclusiv de capacitatea fiecărei persoane de a identifica mecanismele de manipulare sau de a demonstra singură cum a fost influențată decizia sa. În opinia sa, regulile trebuie să țină cont și de complexitatea tehnologică a serviciilor digitale.

Dîncu pledează, de asemenea, pentru implicarea cercetătorilor, a organizațiilor de protecție a consumatorilor și a specialiștilor în proiectarea serviciilor digitale în dezbaterile asupra proiectului. Expertiza independentă ar putea contribui la identificarea practicilor nocive și la formularea unor obligații care să poată fi aplicate efectiv.

Acesta atrage atenția și asupra legăturii dintre protecția consumatorilor și dreptul la prelucrarea echitabilă a datelor personale, prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Proiectul european nu este încă lege

Digital Fairness Act a fost prezentat de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2026 și urmează să intre în procesul legislativ european. Forma finală va depinde de negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul UE.

Pentru Vasile Dîncu, testul esențial al viitoarei legislații va fi unul concret: consumatorul trebuie să poată refuza o ofertă sau să renunțe la un abonament fără să fie obligat să treacă printr-un traseu complicat, conceput să-l determine să se răzgândească.

Miza proiectului este, astfel, trecerea de la simpla existență a unor drepturi digitale la posibilitatea reală de a le exercita.